Intalniri karmice…

•13 iunie 2011 • Lasă un comentariu

In final m/a prins ora 6 dimineata(ha ha) si totusi voi continua sa scriu si sa raman pana imi iese pe ochi. Nu am mai scris de mult timp pe blog si chiar acum simteam nevoia sa o fac cu toate ca sunt cam presata si ingramadita de timp…but i just need to ease my fuckin’ mind si sa dau naibii tot ce este in jurul meu pe ritmul acesta si cred ca voi da de/a binelea naibii totul. N/am mai scris deoarece am fost ocupata cu altele si am trecut printr/o perioada antipatica si foarte urata din viata mea, credeam ca nu se va mai termina. dar totusi, vad ca trec asa incet, si sa incep sa dau asa suturi si am asa o maaare satisfactie, chiar sadica ! chiar daca se termina urat,dar gata ! sunt mult mai multe de spus dar ma limitez la atat…dar nu despre asta doream sa vorbesc.chiar daca in adancul sufletului eu nu mi/o doresc si  se spune ca aceste intalniri karmice au de obicei loc in viata ta ca sa platesti poate ceva ce i/ai facut celuilalt suflet dintr/o alta viata anterioara sau si pt ca trebuie sa indrepti ceva in viata ta, sa te intaresti,sa mergi mai departe , sa evoluezi, sa treci de o incercare grea, sa depasesti anumite slabiciuni de ale tale, obstacole, sa devii mai puternic(pe dracu!), daca reusesti sa treci peste si nu mori cu ei de gat… si uite asa doream sa/mi astern gandurile, calm cica,pe aceasta „foaie” in ciuda a ceea ce este in jurul meu, dorind in acelasi timp sa ma deconectez de tot si toate, sa fug in lumea mea. gandeam acum prin ce am trecut din octombrie incoace. prea multa suferinta, chin,ura, calcat in picioare. da, si de aici deriva si titlul postului. sunt sigura ca prin ceea ce am trecut au fost niste plati karmice foarte scarboase si cat se poate de dureroase de care puteam eu sa fug ca tot ma ajungeau din urma, daca nu le plateam acum, poate le plateam altadata si mai dur si cu mult mai mult consum psihic si mai multe umilinte. cred ca au fost prea multe. Pentru un om  a fost prea mult, mult prea mult ! si cica nu este bine sa te inraiesti ca si atunci se reia iar ciclul acela si iar vei suferi in viata viitorea pt ceea ce a fost dat sa se consume acum,in prezent. ce sa spun…fuck this so much !Parca e desprins din real ce voi continua sa scriu in randurile urmatoare.eu oricum cred in asa ceva fiindca altfel nu/mi pot explica toate acestea, tot ce mi s/a intamplat recent si e totul atat de ciudat, de aiurea…

Ce sunt intalnirile astea karmice? este intalnirea cu un alt suflet dintr/o viata anterioara cu care ai avut de/a face, ai avut o relatie(legatura) cu acel suflet referitor la orice, ca ti/a fost prieten, , ruda,iubit, etc.depinde si ce i/ai facut persoanei respective in viata anterioara, depinde de asta la modul in care vei plati. daca a fost totul ok intre acele persoane va fi si in viata prezenta totul bine in cazul ca va intalnitit.in schimb daca i/ai facut rau acelui suflet, ca l/ai asuprit, batjocorit sau mai stiu eu ce, vei avea tu de platit si de obicei relatiile acestea trebuie sa se consume si sa se termine pozitiv in viata in care este dat sa va intalniti ca altfel iar se reia ciclul. aceste intalniri sunt de obicei foarte puternice  si te dau peste cap de  ajungi sa nu stii ce este cu tine si sa nu mai stii de tine, sa te rascoleasca emotional foarte mult si te fac sa te pierzi sa, sa nu te mai recunosti , sa nu stii cum naiba sa mai scapi si sa ieis la liman.sentimentele fiind  foarte profunde si puternice, de aici iti dai seama ca este o intalnire karmica si ca ai sentimentul cum ca cunosti persoana respectiva de f mult timp(un fel de deja/vu), chiar daca n/ai vazut/o in viata ta pana in momentul acela si ca te simti atat de bine in preajma acelei persoane si te simti atat de atras. sentim te rascolesc de nu e adevarat de nu mai stii pe unde sa/ti scoti camasa. a fost o intalnire negativa si foarte dureroasa in ceea ce ma priveste…  oricum eu nu prea inteleg acum sensul a ceea ce mi s/a intamplat…poate voi pricepe mai tarziu, de ce a fost asa…

P.S.: Never trust people !

Reclame

Inceputul celui de-al treilea razboi mondial ?

•20 martie 2011 • Lasă un comentariu

Urmaresc, asa cum mai am si eu timp,  ceea ce se intampla in ultimele zile in lumea aceasta in care traim. M/am ingrozit la stirile auzite la radio acum o sapt unde se spunea despre cutremurul din Japonia de 9 grade pe scara Richter. E foarte mult !!! Saracii oameni si apoi replicirile ce au avut loc. Ma pun in situatia lor…sa ma trezec a doua zi ca nu mai am familia langa mine, pe cei dragi sa/i gasesc sau sa/i vad morti…as muri si eu la randul meu, nu as putea indura atata suferinta/durere…e foarte trist si ma doare tot ce se intampla iar  ranile sau „cicatricile” astea nu trec asa dupa un an sau doi. Apoi problemele la centrala atomica de la ei, de radioactivitatea ce a atins pana peste 400 % norma normala de radiatii, deja populatia fiind in pericol. De aici, de la acestea se vor trage si altele, mai ales o dtata cu inchiderea centralei nucleare. Deja Germania si/a inchis centrala atomica si ma gandesc ca se va cere de catre UE sa se inchida si alte tari, inclusiv la noi si sa se mearha pe altceva pt furnizarea energiei. si uite asa se va scumpi energia, iar din cauza a ceea ce se intampla in nordul Africii ne va afecta la fel. se va scumpi si petrolul. E atat de dureros si trist ce se intampla, nu mai avem siguranta in absolut nimic! totul este foarte incert si atat de nesigur si spun asta fiindca stiu ca de aici incolo nu o sa mai fie „linistea” cu care ne/am obisnuit pana acum. Faceti asa o analiza si priviti in jur sa vedeti tot ce se intampla la noi, de ex cu cei de la putere…unde ti se pare ca nimeni nu/i mai poate da jos pe acestia. sunt asa bine „inradacinati” in sistem incat cred ca e foarte greu sa dai jos cu ei. dar eu sper in bine, legat de tara asta a noastra. daca stam sa privim peste hotare in schimb…vedem cum toata lumea asta se afunda tot mai rau in hau, se duce tot mai jos. atacurile ce au avut loc acum recent asupra oamenilor lui Gaddafi din Libia…unde au murit atat rebeli cat si oameni de rand, civili nevinovati. ma uitam peste poze cu cei ce au scapat ,dar care plangeau si erau foarte tristi ca i/au pierdut pe cei dragi de langa ei. e atat de trist… mergem spre tot mai rau ! ura asta fara margini ce exista in lume e tot mai multa. Spuneam mai sus de liniste…si da, m/am referit la inceputul celui de/al treilea razboi mondial….si numele imi da firoi si mi/a fost greu sa/l scriu, dar acolo ma duce cu gandul. mai ales ca presedintele Libiei a amenintat ca cei ce vor ataca Libia vor regreta. deci, de aici deducem ca nu se vor calma spiritele chair daca acum au batut in retragere. Eu sper sa se rezolve conflictul de acolo cat mai rapid posibil si sa nu se extinda… Se adevereste tot ce s/a prezis pana acum, de al cutremurul mare pana la inceputul celui de/a; treilea razboi mondial de la sf lui 2010, mai precis in 11 noiembrie 2010. Mi/e chiar teama mai ales legat de ceea ce stiam si de ceea ce am citit referitor la Romania si scuturile alea „antiracheta” instalate la noi. cand , de fapt, sunt niste lansatoare instalate in secret de catre americani si se vor trage cu ele de la noi si uite asa o sa ne radem, ca normal ca cei vizati vor raspunde si vor raspunde catre locurile de unde s/a tras. isi fac „aliatii” treaba cu mana noastra si noi tragem panoasele…

Update

Vad ca teama mea incepe sa ia contur si sa se ajunga la haos. statul libian vrea sa dea arme civililor, atat barbatilor cat si femeilor, in jur de 1mil de persoane si multi dintre civili s/au solidarizat cu regimul lui Gaddafi. sunt multi raniti si morti in randul civililor,iar astia continua sa traga in civili.Incepe sa se mearga spre mai rau si mi/e chiar teama. iar la cele spuse de Gaddafi cum ca „va fi un razboi lung” m/am ingrozit si raman fara cuvinte. A mai spus ca deshide depozitele de armament. foarte bine ca nu intervenim din pdv militar si doar umanitar sa acordam sprijin. chiar nu mi/as dori sa ne implicam militar.chiar daca suntem membrii ai nato, onu si ue si in functie de ce decid ei ne va viza si pe noi, eu tot nu as vrea sa ne implicam. vom vedea ce hotarari se vor lua la Bruxelle.

O alta lume …

•22 ianuarie 2011 • Lasă un comentariu

De multe ori mi/am spus si chiar o simt ca nu ma regasesc in lumea aceasta, ca locul meu e acolo langa oamenii nevoiasi, cei ce au nevoie de ajutor, cei care sunt trisiti, departe de tot de lumea asta care uita de cei de jos, de cei care nu au avut o soarta atat de buna ca si a lor. e ca si cum as trai doar asa la suprafata in lumea asta, lucruri materiale, bani, etc. doar muzica, arta si frumosul sunt singurele ce ma calmeaza in „lupta mea” cu lumea aceasta. Ce mi/as dori foarte mult de la viata asta ar fi sa ajung sa plec in Africa si sa raman acolo sa ajut oamenii si mai ales copiii de acolo, sa fac orice pt ei. sa ma trezesc in fiecare dimineata, sa simt mirosul ierbii si sa umblu asa prin savana atingand iarba cu varfurile degetelor . ador zonele alea tropicale din Africa.sa vad soarele rasarind, sa/mi beau cafeaua si sa ma apuc de munca de dim pana seara cot la cot cu localnicii de acolo. sa/i invat lucruri noi si sa invat si eu de la ei. Doamne… atunci as simti ca traiesc de/a binelea. stiu ca suna ciudat pt majoritatea dintre voi. as fi impacata cu mine, simt ca acolo mi/e locul. m/am simtit tot timpul atrasa de oamenii nevoiasi si necajiti, am simtit tot timpul nevoia  sa/i ajut, ca si ucm mi/ar reveni responsabilitatea asta. ce sentiment placut…nu se compara cu nimic altceva cand ii ajuti pe cei necajiti si sa/i vezi apoi zambind. treaba aceasta m/ar face sa ma simt impacata cu mine si sa simt ca/mi traiesc viata ! feels like Heaven…

Doamne cat de mult mi/as dori asta…sa am bani destui sau sa fiu finantata de catre Guvern…si aici nicdecum de cel al Romaniei. acestia nu ajuta nici batranii nostri, taie tot, de la mame, pensionari, militari,etc…ar fi in stare sa taie si alocatia copiilor…ce sa mai vb de finantare in asemenea cazuri, unde in momentul de fata nici nevoile elementare ale cetatenilor acestei tari nu le satisfac, ci ii ingroapa in datorii si sa ajunga sa/si ai viata. in fine…nu are rost sa ma intind cu acest subiect legat de Guvernul asta care ar trebui foare urgent dat jos, sa fie pusi pe fuga cum a fost cazul celui din Tunisia…asa ar trebui si la noi !in fine…ca daca mai vorbesc mult de cei de al guvernare o sa ma enervez iar…asa ca mai bine ma opresc aici. da, sa lucrez acolo in Africa, sa ii ajut si sa fiu finantata de catre stat, poate America, Canada ca sa le pot oferi diverse…cine stie pe unde voi fi peste ani. oricum in organizatia Greenpeace de afara tot am vrut sa intru…asta este o prioritate pt mine si o voi face, nimic nu/mi sta in cale. da si mi/as dori iar tare mult sa ma implic in politia de animale din America. atat de mult mi/as dori…si o voi face, stiu ca pot fiindca imi  doresc foarte mult toate astea !  e aiurea ce spun…dar asa simt, e mai presus de mine. mi/as dori enorm toate astea si numai de mine depinde si o voi face, ma voi folosi de ceea ce am invatat, ce stiu ca sa ajung sa fac toate acestea.

My God i would be so happy !!!

Natura, arta si muzica …

•2 ianuarie 2011 • Lasă un comentariu

…ce frumos se imbina una cu cealalta cand sunt puse impreuna, atat de frumos si placut, incat vei ajunge sa spui ca parca nu ar mai merge una fara cealalta, ca trebuie neaparat sa fuzioneze! urmariti videoclipul atasat si sa vedeti ce sentiment placut va trezeste aceasta melodie, acest videoclip superb. Atat de bine merg impreuna toate trei arta, natura si muzica, incat, aprope ca nu/si mai au rostul cuvintele, decat sa stai si sa traiesti clipele acelea induse de videoclipul respectiv si te fac intotdeauna sa te simti atat de bine, te fac sa plutesti, sa traiesti intr/o lume imaginara unde exista doar frumos !

Aici in videoclip, arta este, de fapt, felul in care a fost realizat videoclipul, atat de frumos si atat de bine facut, sunt imbinate atat de bine imaginile video cu melodia ca nu poti sa/i mai bagi nimic de vina. de melodie si textul in sine nici nu mai incape discutie, nu mai este nimic de spus decat ca e „simply amazing!” 😉 Natura…pai, aici se vede clar in videoclip ce frumos incepe cu traversarea unei paduri pe timp de toamna, unde copacii cu frunzele lor ruginii, impreuna cu soarele ce straluceste necontenit si care/si face si el aparitia printre ramurile copacilor, te fac sa uiti de tine si sa te cufunzi de tot intr/un vis frumos din care sa nu vrei sa te mai trezesti… Imi place enomr senzatia ce ti/o da plutitul printre nori si zburatul cu viteza deasupra oceanului… ce sentiment frumos si visator… sa atingi cu varful degetelor oceanul si sa zbori printre nori, sa/i atingi, sa fii doar tu, cerul si soarele ce te incalzeste, straluceste si/ti lumineaza calea…deasupra ta norii si soarele, iar sub tine oceanul intins…

Lumea asta si muzica …

•18 decembrie 2010 • Lasă un comentariu

Fara muzica, viata ar fi o greseala !„(Friedrich Nietzsche). Ador citatul acesta, ma reprezinta atat de bine! Cel putin pt mine lumea asta, asa fara muzica, ar fi oribila si mi/ar fi extrem de greu sa mai traiesc. sincer vorbesc, nu ca am aere sau ca sunt snoaba cum paote  cred unii care nu ma cunosc, dar mi/ar fi extrem de greu. si asa e din ce in ce mai „urata” lumea asta, iar daca ar mai lipsi si muzica din ea, atunci ma intreb…oare cum ar fi?? s/ar acumula toata tensiunea, toti nervii de peste zi si nu am mai gasi satisfactie in nimic,alinarea aceia de care are nevoie sufletul, ceva cu ce sa ne calmam spiritul, cu ce sa/l readuci, cel putin , la linia de plutire, daca nu si mai sus. sa vii acasa seara si sa asculti asa in surdina o muzica buna de calitate, sa stai sa meditezi la cele petrecute peste zi si sa sorbi asa in tihna un pahar de vin rosu. pe mine ma ajuta muzica si vinul foarte mult si cred ca si pe unii dintre voi. oricum stiu ca fiecare dintre voi aveti remediul vostru de a va descretii fruntile si de a va regasi sau reincarca. eu ma refugiez de multe ori in muzica, ma reincarc, ma regasesc de multe ori cu ajutorul muzicii si nu numai, ma ajuta in orice situatie. si de asta ma intreb…cum as putea trai fara ea?! oare as putea?!  sau chiar daca ar fi sa fie, sa nu mai existe muzica… in primul rand ca nu as mai avea cu ce sa/mi mai „reincarc bateriile” , cu ce sa/mi hranesc sufletul si cu ce sa/l linistesc sau sa/l fac sa zambeasca,  sa rada. „Muzica este graiul sufletului. Ea stârneşte în noi, nu instinctele, ci gândurile cele mai profunde.” da, muzica,iubirea si arta  sunt singurele lucrurile intr/adevar frumoase ce ne/au mai ramas noua oamenilor pe lumea asta. ma refer acum in toate sensurile lor, ganditi asa mai in profunzime la ceea ce am scris si veti intelege.si mai este una, foarte importanta chiar, cea spirituala, legatura noastra cu cele sfinte, care te hranesc din pdv spiritual.

Uite, pe fondul melodiei asteia am scris toata postarea aceasta si de aici mi/a venit asa subit sa scriu. am ascultat melodia si simteam cu ardoare sa scriu, mai degraba sa descriu, ceea ce simt, dar stiti, e mult prea greu sau poate chiar imposibil sa descrii in cuvinte anumite emotii, anumite trairi ce ti le trezeste muzica si nu numai. Ascultand melodia aceasta, pianul acela, sau mai bine zis toata melodia in sine, toate instrumentele, m/au rascolit enorm si m/au facut sa visez iar la mare. in gandul meu mi/am imaginat valurile marii…un oacean oarecare, totul legat de apa, de mare,briza,etc. in timp ce ascultam intr/o liniste deplina melodia , mi/au trecut fiori si furnicaturi prin degete. cand aud cuvantul ocean sau mare, pe un ritm de asta…ma gandesc foooarte departe, imi zboara iar gandul…m/am si imaginat stand acolo ,fiind o liniste deplina, doar niste pescarusi in departare si sa privesc asa indelung la orizont….cum se intalneste marea cu cerul…ambele albastre….ce frumos si visator…so nice and quiet just me and the sea. Am stat si am reflectat la mare si muzica. nu stiu ce am eu cu marea, dar tot timpul ma atrage enorm de mult si va spun ca nu o data am stat ore in sir , mai mult de 4 ore, si am privit/o…fara nimeni langa mine, doar eu si marea. era sus pe o banca, iar in fata mea numai marea…eu si marea (mi/a venit acum in minte celebra poveste „Batranul si marea”). nu are nicio comparatie cu ceea ce este in poveste unde batranul acela se lupta cu natura,cu marea! nu, la mine este exact invers, opusul…pe mine ma calmeaza si ma face sa plutesc marea si cel mai mult imi place sa o privesc asa indelung la asfintirea soarelui mai ales cand e liniste.

Da! si asa ca si o concluzie, eu incerc prin orice mijloace sa promovez muzica buna, sa aduc cumva in atentia tinerilor ,celor de varsta mea care asculta manele, sa le arat ce multa muzica si de o asa calitate exista incat e inutil sa mai asculte porcariile alea de manele. nici nu se poate numi muzica.incerc sa fac cumva sa schimb mentalitatea tinerilor, ca cei trecuti de o anumita varsta sunt cauze pierdute si nu mai ai ce sa le faci decat sa/i lasi sa se scalde in prostia si ignoranta lor. Este o invatare sau o educare continua. acum ma refer la muzica si va spun sincer ca si eu am ascultat, de foarte mica, am ascultat enorm de multa muzica si m/am educat pe parcurs…bine, aici depinde de fiecare ,daca vrei sa te educi(din orice pdv ,nu doar muzical vorbind) sau sa ramai la fel . nu am crezut, dar am simtit/o pe pielea mea. odata cu inaintarea in varsta ti se schimba si gusturile, sau cel putin percepi altfel totul, sau cum se mai spune cum ca maturitatea si intelepciunea vin odata cu varsta . la 18-22 de ani ascultam mai mult rock si house. asa pe parcurs am inceput sa ascult muzica din ce in ce mai lenta, evolutia din pdv spiritual a fiecaruia, ii dai la suflet ceea ce cere, ca un fel de terapie prin muzica. iar acum, de un an de  zile, ascult si jazz, ala smooth. din cand in cand ascult si muzica clasica ,dar inca nu am asa rabdare la ea, depinde ce stare de spirit am. si acum intrebarea la care tot am meditat pe tot parcursul postarii.

Oare cum ar fi lumea asta fara muzica ?!

Reincarnarea

•15 decembrie 2010 • Lasă un comentariu

Zilele astea, citind iar despre reincarnare si vietile anterioare, m/am decis,intr/un final, sa scriu si un post despre asa ceva. Nu stiu de ce si nu/mi pot explica multe lucruri referitoare la viata anterioara,reincarnare,vise,misticism,etc.de ex anumite lucruri ce mi se intampla de multe ori…adica ceea ce simt sau anumite vise care/mi spun sau ma avertizeaza de ceva, ca un fel de premonitii. ma gandesc ca vi s/a intamplat sa vedeti pt prima oara o persoana si sa aveti sentimente de antipatie sau simpatie. sa simti ca si cum ai cunoaste pers aia de o viata si sa te simti atat de bine in preajma ei, sau, din contra, sa nu o suporti de nici o culoare. sau faza cu deja/vu/ul. acum legat de vise…nu vorbesc prostii cand va spun ca am visat de multe ori ceva ce urma sa mi se intample sau legat de pb ce le aveam in acele perioade. De cand ma stiu am avut o curiozitate foarte mare si care m/a macinat mereu, legat de asemenea subiecte, de cine am fost in vietile anterioare, de misticism, alchimie, paranormal,planete, astrologie, numerologie,ocultism,etc. tot bantuind pe net am dat peste niste teste despre viata anterioara. mi/a iesit asa: Caracterul vietii anterioare: persoana intuitiva care si-a pus intelepciunea si intuitia in slujba celorlalti; in aceasta viata, acestia vor trebui sa te ajute ei pe tine. Lectia vietii anterioare adusa in prezenta incarnare: Priveste in jurul tau: o persoana cunoscuta in viata anterioara este aici. Impreuna veti descoperi si veti indeplini o misiune karmica.

…oare unde si cine sunt persoanele de care am eu nevoie sa ma ajute, persoanele ce le/am ajutat?!…sper sa/mi fie prin preajma aceste persoane…sau sa le gasesc cat mai curand sa ma ajute…si daca numai cu un sfat sau cu o vorba buna(chiar as avea nevoie). de multe ori e mai de pret o vorba buna sau un sfat de la cineva care o face din suflet si care/ti vrea binele, decat sa fie un ajutor pe plan material si ala facut din obligatie. interesant…stiu ca de multe ori testele acestea sunt prostii, dar mie/mi place sa cred ca a fost asa, macar legat de intuitie, unde este foarte adevarat…chiar daca nyu ma pun acum sa despic firul in partru si sa incep sa scriu ca de ce anume cred in reincarnare si sa/mi pun intrebari daca e adevarat sau nu. pur si simplu cred! exact asa cum e si cu credinta in Dumnezeu. din moment ce te pui sa te intrebi sau sa incepi sa te indoiesti, deja incepi sa te pierzi, sa/ti pierzi credinta, sa nu mai crezi…si va spun ca de aici e foarte usor sa aluneci pe panta. chiar nu/mi place sa dezbat asemenea subiecte,sa vorbesc in contradictoriu la asemenea subiecte….fiecare e liber sa gandeasca ce vrea si sa creada ce vrea si in cine vrea!

Continuarea o fac acum seara…ca aseara a fost tarziu. da…stateam si meditam. ma gandeam la cei care sufera in viata aceasta, acum, pe Pamant. de ce??? fiindca sufletul lor…e ca si cum nu si/a ispasit pedeapsa , nu a ajuns la gradul acela de performanta, bunatate mai trebuie sa se reincarneze de multe ori ca sa poata sa/si ispaseasca pedeaspsa si sa/si gaseasca linistea. de aia de multe ori persoanele care se chinuie mult in viata aceasta, inseamna ca in viata, in vietile anterioare nu a facut ceea ce a trebuit pt sufletul lor ca sa fie impacat, linisitit . trebuie sa fii bun,  sa/i ajuti pe cei din jurul tau, sa faci doar numai ce este bine si ce cuvine, doar asa sufletul tau se elibereaza si linisteste si sa poata sa ajunga la punctul de a nu mai fi nevoie sa se reincarneze ca sa treaca peste toate relele, adica sa ispaseasca pedepse pt retele facute in vietile anterioare. cu cat imparti in jurul tau mai multa caldura, bunatatate cu atat te eliberezi mai repede…dar aceasta trebuie sa o faci din interior, din inima. ati avut vreodata senzatia aia de deja/vu? stiti de la ce vine. e ceva ce sufletul vostru a mai trait intr/o viata anterioara si de aia vi se pare ca stiti sau c/ati mai facut asa ceva, ca s/a mai repetat exact la fel o numita faza…deoarece sufletul vostru a mai trecut o data prin asta si aveti impresia ca exact in acelasi loc, cu aceleasi persoane sau persoana , imbracat la fel, la acelasi timp din zi vi s/a mai intamplat asta. eu de mica am mai avut mai multe faze de deja/vu.  nu stiu…parca s/ar repeta la o anumita perioada de timp!

Am facut o pauza si ma gandeam acum asa in general la reincarnare. din cate stiu eu si din cate am citit ,se zice ca vine de la egipteni. nu stiu de ce , dar stand asa si meditand mi/au venit in minte portalurile ce te duc in alte dimensiuni . ma gandeam la faptul ca noi nu ne mai reincarnam in aceeasi dimensiune in care am fost, ci de fiecare data in alta. da…gandeam acum ca si la noi exista asemenea portaluri… in muntii Bucegi, din cate stiu eu, dar sunt tinute foarte secret si acolo au voie doar serviciile secrete si cei ce se pricep la asa ceva, chestii cu energii,alte dimensiuni, paranormal,etc! stateam  si gandeam la templieri si in acelasi timp la alchimisti si la Hitler . erau obsedati hitleristii de alchimie,ocultism si sa descopere elixirul tineretii si tot felul de minuni.de aici si de la alte lucruri se trage faptul ca nu am iubit niciodata istoria. majoritatea sunt minciuni acolo si mai inca ceva! nu am putut sa retin niciodata datele alea ale anumitor domnitori sau mai stiu eu ce batalii. am ales geografia…muntii raman pe loc si/i vezi ca/s acolo…si cu asta intelegeti ce vreau sa spun! da, sa revin…poate ncii un sfert, si sunt sigura ca asa este, nici un sfert din adevar nu este trecut in carti, ca sunt de scoala sau de alt fel. majoritatea sunt niste minciuni grosolane, cand de fapt adevarul e cu totul altul si poate de multe ori ar ingrozi daca s/ar scoate la iveala. cate lucruri nespuse sunt…ca e vorba de crime de razboi, de oameni pe care s/au facut experimente, ca e vorba de familii spulberate de servicii secrete sau armata doar ca sa nu se afle anumite secrete de stat. sau altii care sunt trecuti drept eroi, cand ei de fapt sunt niste asasini. cata mizerie umana exista…

Made in Romania…

•29 noiembrie 2010 • Lasă un comentariu

M/am apucat de scrsi la o ora atat de tarzie …e 4 am iar eu nu am somn de nici o culoare,iar afara a inceput sa ploua…so romantic! ce linistitor si frumos e sa asculti in liniste cum ploua. au dat pe post cateva piese romanesti. printre ele a fost si melodia aceasta,n/am mai auzit/o pana acum. este vorba de Julia Jianu – 1000 de vise. superb textul melodiei, imi palce foarte mult  si asta m/a facut sa scriu acest post…

Mai „apar” si la noi melodii si cantareti cat de cat de calitate…oricum comparativ cu alte melodii ce se dau pe post de dim pana seaera, acestea sunt mult mai frumos prelucrate si mai melodioase. nu pot sa spun…tot timpul mi/a placut muzica, oricare ar fi fost ea. intr/adevar nu prea ascult muzica romaneasca decat foarte rar. imi plac chiar toate genurile de muzica…in afara de manele si muzica country, pe care  nu le/am putut „digera”  niciodata! nu pot sa spun ca nu avem si noi trupe sau cantareti klumea.uite de ex cum ar fi: Directia 5(favoritii mei), Iris si Paula Seling…Holograf(doar anumite melodii) si altii de care nu/mi aduc acum aminte.acestia sunt printre putinii cantereti ce/mi plac de la noi.imi plac enorm de mult versurile melodiei….just listen!

„M-ai inchis intr-un vis plin de umbre si durere, heeeee
M-ai hranit zi de zi doar cu vorbe fara sens,
Nici nu-ti pasa!

M-ai rugat sa lipsesc de la tot ce-nseamna viata, aaa
Mi-ai cumparat doar lacrimi reci
Si pentru suflet numai dor
Si m-ai uitat asa usor!

Iubirea ta ma doare, doare!
Tu chiar nu vezi cand ochii mei te striga?!
Ii lasi sa se stinga!

Iubirea ta ma doare, doare!
De-ai stii ca-n lacrimile mele-s scrise,
1000 de vise.

Hooo, te strig in vise!

Am cusut un suflet rupt,
Si m-am pierdut pe-o strada goala, hooo.
N-am ingropat ce mi-ai lasat,
N-o sa intelegi ce greu mi-a fost …
Inca-mi pasa!

Eu chiar nu stiu ce-i de facut,
Caci am un suflet prea tacut.
Cuvinte nu mai sunt de-ajuns,

E prea tarziu!

Iubirea ta ma doare, doare!
Tu chiar nu vezi cand ochii mei te striga?!
Ii lasi sa se stinga!

Iubirea ta ma doare, doare!
De-ai stii ca-n lacrimile mele-s scrise,
1000 de vise.

Iubirea ta ma doare, doare
Dar clipe se opresc in loc, se pare,
Cand tu ma atingi.

Iubirea ta ma doare, doare!
(Tu chiar nu vezi cand ochii mei te striga?!)
Ii lasi sa se stinga!

Iubirea ta ma doare, doare!
De-ai stii ca-n lacrimile mele-s scrise,
1000 de vise.

Iubirea ta ma doare, doare!
Tu chiar nu vezi cand ochii mei te striga?!
Ii lasi sa se stinga!

Iubirea ta ma doare, doare!
De-ai stii ca-n lacrimile mele-s scrise,
1000 de vise.”